Tinerii din România se află între deziluzii și speranțe fragile, arată un studiu IRES realizat pentru Centrului AGORA pentru Democrație. 65% dintre aceștia declară că sunt pregătiți să voteze o opțiune diferită de cea anterioară, susțin că și-au pierdut încrederea în mediul politic actual și sunt dornici de a rescrie regulile jocului. Studiul IRES arată că, dincolo de această formă de anomie, tinerii nu sunt apatici, ci mai degrabă dezamăgiți și în căutarea alternativelor. Tinerii își reclamă rolul într-o societate în care se simt marginalizați, iar prin votul lor, ei caută nu doar să influențeze politica, ci și să-și afirme existența. Încrederea în stat și instituțiile acestuia este scăzută și în rândul tinerilor, în concordanță cu tendința care se manifestă și la nivelul general al societății românești. Încrederea instituțională este diferențiată în rândul tinerilor. Instituțiile executive și legislative din România se bucură de o încredere extrem de scăzută, în timp ce instituțiile totale (armata, biserica, poliția, serviciile secrete) se bucură de o încredere moderată spre ridicată. NATO și UE, dar și mediul universitar și societatea civilă au o încredere mai ridicată decât Președintele, guvernul sau Parlamentul României, semn că autoritățile publice de la nivel național au dezamăgit în raport cu așteptările tinerilor. Mediul universitar se află pe primul loc, fiind creditat cu multă și foarte multă încredere de 56% dintre tineri. Este urmat de Uniunea Europeană (51%), armată (50%), NATO (50%). Mijlocul clasamentului este ocupat de biserică - în care au multă și foarte multă încredere 47% dintre tineri, ONG-uri (46%), marile companii din sectorul privat (42%), serviciile secrete (42%) și poliția (41%). Presa conduce lista instituțiilor creditate cu cea mai mică încredere, doar 14% dintre tinerii din România spun că mai au multă și foarte multă încredere în mass-media. Este urmată de Președintele României (11%), de Guvernul României (9%) și de Parlamentul României (9%). La fel ca și în cazul sondajelor din ultimii ani care au urmărit măsurarea încrederii românilor în instituții, și în acest studiu partidele sunt pe ultimul loc; doar 4% dintre participanții la sondaj declară că au multă și foarte multă încredere în acestea. Mai mult de o treime dintre tineri au încredere în foarte mică măsură sau chiar deloc în democrația din România, iar alți 4 din 10 au încredere în mică măsură. Doar în cazul unei cincimi dintre tineri încrederea este prezentă în foarte mare (2%) sau mare măsură (21%). Neîncrederea este mai accentuată în rândul tinerilor care au un nivel scăzut de educație, în cazul celor care au deja copii sau printre cei cu vârste între 25 și 35 de ani. Societatea românească, în special clasa politică și instituțiile, trebuie să privească acest semnal nu ca pe o amenințare, ci ca pe o oportunitate pentru reconectare la generațiile X și Z. Ei au nevoie să fie ascultați, înțeleși și încurajați să participe activ la viața comunităților din care fac parte și este esențial să fie generate și, mai apoi, implementate, o serie de instrumente și mecanisme adaptate nevoilor tinerilor. Un pas concret în acest sens ar putea fi crearea unor platforme de dialog între tineri și decidenți, unde vocilor tinerilor români să li se acorde spațiu și respect.

Nicu Tașcă